În județul Iași, gunoiul de la țară așteaptă să fie ridicat de mașina de bani de la Bruxelles

Problema colectării deșeurilor în mediul rural din județul Iași seamănă cu aceea a recoltării grâului pe vremea lui Ceaușescu: în actele oficiale ale autorităților, toate comunele beneficiază de serviciile operatorilor de salubritate, cifrele care indică progresele sunt spectaculoase, iar gropile unde se arunca în mod tradițional gunoiul de către comunități au fost închise. Foarte multe dintre aceste cifre sunt contrazise de realitate: în unele comune nu există un contract cu un operator, iar în altele acesta ridică gunoiul doar din anumite sate. Mentalitatea, bâlbâiala administrațiilor locale, lipsa de reacție a Gărzii de Mediu și a resurselor financiare au ca efect faptul că, de foarte multe ori, la țară gunoiul continuă să fie îngropat, ars în bătătură sau aruncat la o groapă din afara comunei. Un proiect modern, care putea aduce o rezolvare pentru aceste probleme, a fost întârziat cu cel puțin șapte ani, mai ales din cauza incompetenței autorităților, dar și a crizei economice.

Cifrele se bat cap în cap

Locuitorii județului Iași sunt cei mai mari producători de deșeuri menajere din Regiunea Nord Est – 132.000 tone în 2011, conform Raportului Anual privind Starea Factorilor de Mediu în județ. Fiecare sătean a produs în același an circa 152 kg de deșeuri, cantitatea totală colectată din mediul rural de către operatorii de salubritate fiind de aproape 53.000 de tone. Cum același raport întocmit de Agenția pentru Protecția Mediului estima că în 2011 doar 78,83% dintre locuitorii din mediul rural erau deserviți de astfel de operatori, înseamnă că 14.500 tone de gunoi menajer au rămas neridicate. Cam cât un vapor lung de 140 de metri, care poluează intens, dezmembrat prin tot județul.

Cei de la Mediu sunt cât de cât onești. Astfel, față de Agenție, care menționa pentru 2010 faptul că 79,75% dintre locuitorii din mediul rural beneficiau de servicii de salubritate (foto1, sursa http://apmis.anpm.ro), Consiliul Județean preciza cifra absolută într-un „Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului” (foto 2, sursa www.icc.ro). Ambele cifre pot fi puse la îndoială printr-o verificare pe teren.

Nimic nu-i mai bun ca tradiționala groapă

Săteanul Valeriu Aionesei, din satul Frumușica, comuna Mădârjac enumeră containerele de gunoi ca steagurile lui Pristanda: două în satul Bojila, două în Frumușica și patru în Mădârjac. „Nu prea duc oamenii gunoiul acolo. Majoritatea îl duc cu căruțele la o groapă de lângă comună căruia îi zicem «La Baltagari». Alții îi dau foc, iar alții îl îngroapă”, explică Aionesei. Emiliea Baciu din satul Pietriș, comuna Dolhești spune că „Avem mai multe gropi și lumea duce gunoiul acolo. Au fost niște containere, dar s-au blocat capacele și le-au luat înapoi”. Primarul comunei, Petru Butnariu, recunoaște că majoritatea sătenilor îngroapă gunoiul, deși există un contract cu un operator din Iași. Tot cu Salubris are contract și comunitatea din Tomești, dar primarul Ștefan Timofte menționează că mașinile operatorului ajung doar la 50% dintre locuințe, cele care au acceptat să plătească o taxă. „Restul face cu gunoiul ce face toată țara: îl arde, iar cel alimentar îl dă la porc, la câine”, spune Timofte.

În 2009, autoritățile ieșene anunțau că toate cele 420 de gropi „neconforme” (văgăunile de la marginea satelor) fuseseră închise. „Există posibilitatea să mai existe o parte și acum, dar asta trebuie verificat de către Garda de Mediu”, admite Galea Temneanu, purtător de cuvânt al Agenției pentru Protecția Mediului Iași.

În cursul semestrului al II-lea al anului 2009 și în cursul anului 2010, Garda de Mediu a controlat dacă se respecta prevederea legală referitoare la sistarea/închiderea spațiilor de depozitare din zona rurală în toate comunele județului, fiind aplicate de 32 de sancțiuni în valoare de 166.500 lei. În principal, s-a descoperit nesupravegherea amplasamentelor în vederea evitării aruncării de deșeuri.

Contract pentru cumătru

Procentul de 100% invocat de Consiliul Județean este subminat și de situația din comuna Moțca, unde nu există un contract de salubritate de mai mulți ani. Precedentul a fost reziliat în urma unui control al Camerei de Conturi. Avea mai multe nereguli, printre care faptul că era încheiat între primar și o firmă a cumătrului său, care, pe deasupra, era și consilier local. Primarul Serioja Hobincă recunoaște că, în prezent, și în comuna sa oamenii dau foc sau îngroapă gunoiul. „Mai sunt și locuri din afara comunei unde este dus cu căruța. Ce să le fac? Unuia i-am dat trei amenzi, de 9.000 de lei și tot duce”, se plânge Hobincă.

Cine plătește? Oricine, dar nu românul

Modul de plată către firmele care colectează deșeurile reprezintă un lucru care-i descumpănește pe unii primari. În unele comune, banii sunt plătiți din bugetul local, urmând a fi recuperați dintr-o taxă de salubritate cerută fiecărui locuitor/familie lunar/anual. „Ce taxă să le mai percepem noi, când rata de încasare a impozitelor este de 35-40%?”, întreabă primarul de la Tomești, Ștefan Timofte. În alte localități, operatorul încheie direct contractul cu beneficiarul. „Prefer varianta a doua, nu am acuma de unde să mai trimit oamenii din Primărie să încaseze banii din ușă în ușă”, spune primarul de la Moțca.

„Primarii încep să conștientizeze importanța acestei probleme și își dau silința să o rezolve, dar e greu în condițiile în care oamenii au dus gunoiul cu căruța zeci de ani. Sătenii refuză să plătească, nu sunt conștienți de impactul asupra mediului”, afirmă Galea Temneanu. În 2012, Garda de Mediu a aplicat autorităților publice locale din zona rurală un număr de 10 sancțiuni în valoare totală de 72.500 lei pentru nerespectarea obligațiilor privind regimul deșeurilor.

Pe de altă parte, principala problemă identificată în urma unei discuții din septembrie 2012 dintre reprezentanții Asociației „Mai bine”, care a implementat un proiect legat de deșeuri, și cei de la Garda de Mediu Iași a fost politizarea instituțiilor publice, respectiv angajarea în funcțiile de conducere ale instituțiilor publice pe baza apartenenței politice, în defavoarea competențelor. „În strânsă legătura cu politizarea instituțiilor statutului este și aplicarea necorespunzătoare a amenzilor (conducerea GM nu amendează instituții precum poliția sau primăria întrucât au aceeași culoare politică)”, se arată în minuta acestei întâlniri. La Iași, actualul prim-comisar al Gărzii de Mediu, Cătălin Beleca, a fost numit în funcție în urmă cu câteva luni, fiind sprijinit de PNL. Anterior, Beleca a fost director la o firmă care deține o sală de fitness.

Soluția, terfelită în cel mai pur stil românesc

Rezolvarea multora dintre problemele deșeurilor din mediul rural ieșean ar putea veni de la un depozit ecologic al cărui proiect a fost demarat în toamna lui 2004, de către Primăria Iași. Oficialitățile au demarat construirea unui astfel de depozit în apropierea gropii de gunoi care funcționa în comuna Tomești din 1968. Deschiderea acestuia și închiderea vechii gropi costau 25 de milioane de euro, 75% provenind din fonduri europene preaderare – ISPA. Faptul că Primăria Iași a întocmit proiectul fără a obține acordul sătenilor din Tomești, precum și nemulțumirile acestora legate de zecile de ani în care au fost deranjați de mirosul înțepător a dus la o răscoală în comună, terminată prin mutarea proiectului în altă localitate, Țuțora. „Cei de la Primăria Iași n-au avut creier. Depozitul era la 300 de metri de școală”, afirmă primarul din Tomești. Finanțarea europeană a fost pierdută, banii pentru începerea lucrărilor fiind asigurați apoi de Ministerul Mediului. Demarat în octombrie 2008, depozitul avea ca termen de execuție 24 de luni, dar criza a sistat virarea banilor de la buget, fiind construit doar o parte din proiect. Totul a înghețat, până în 2011, când actele s-au mutat la Consiliul Județean, care a întocmit un nou proiect finanțat din fonduri europene. A urmat o nouă tergiversare, din cauza faptului că, pe drumul spre Bruxelles, documentul a stat blocat la Ministerul Mediului: se afla în mijlocul unei dispute între doi funcționari. „În prezent, proiectul este la Bruxelles și așteptăm un răspuns în primăvară”, spune Laura Păstrăvanu, managerul proiectului cu o valoare de 69,35 milioane de euro. Data de inaugurare este august 2015 și presupune un sistem coerent de colectare, împărțirea de pubele pentru gospodăriile rurale și o licitație care să asigure colectarea deșeurilor din toate comunele județului.

Chiar dacă depozitul ecologic de la Țuțora va fi inaugurat la timp, parfumat și strălucitor, lupta cu gunoiul nu va fi câștigată: la nivel european, tendința în sistemul de colectare a deșeurilor presupune descurajarea folosirii unor asemenea gropi, în favoarea sistemului „pay as you throw” – plătești cât arunci, precum și a educării producătorilor și consumatorilor. O provocare pentru locuitorii din mediul rural, dar și urban, nu numai din Iași, ci și din toată România.

Ce spun ecologii

„Nu încape îndoială că sistemul de colectare din mediul rural este unul defectuos. Serviciile de salubritate nu deservesc toată populația, lipsesc fondurile și infrastructura adecvată pentru colectarea selectivă. Încă mai sunt autorități care nu cunosc legislația în vigoare privind gestionarea deșeurilor și nu există spații de depozitare”, susține Alexandrina Dinga, de la Asociația „Mai bine” din Iași . Ecologul declară că, deși „abaterile sunt numeroase, Comisariarul Gărzii de Mediu aplică un număr foarte mic de amenzi (instituții de control politizate, număr redus de comisari). Încă mai sunt sate în care cetățenii aruncă deșeurile pe malurile sau chiar în râurile din apropiere, la marginea pădurilor sau pe pajiști. Dacă deșeurile nu mai sunt văzute în proximitatea casei, se consideră că problema e rezolvată” ( Sorin Semeniuc)

Sorin Semeniuc este câștigătorul premiului I în valoare de 1300 de euro, acordat în cadrul concursului de jurnalism de mediu Vreau o țară mai curată